Aveam numai 7 ani cand i-am spus prima data mamei ca sunt indragostita... precoce intr-adevar... dar si dragostea mea era una mai mult decat imposibila... era vorba de Michael Jackson... imi aduc aminte cum incerca biata mama sa ma opreasca din plans atunci cand "the king of pop" a venit pentru a doua oara in Romania si eu tipam in gura mare ca trebuie sa ma duca sa ma vada ca sigur ma va alege de nevasta... acum mor de ras cand ma gandesc... atunci mi se parea ca mi s-a terminat viata... tot din cauza lui Michael Jackson nu am mai vorbit cu familia mea o saptamana... pentru Michael mi-am lasat parul lung...
Peste cativa ani ma duceam fericita la mami sa-i spun ca din nou sunt indragostita... bineinteles ca iar era impresia mea total gresita... dar si atunci... m-am certat cu mama... ma fardam, parfumam, coafam (desi aveam numai 12 ani)... toate ca sa ma remarce "barbatul vietii mele" :))
Au existat momente cand si altii au facut nebunii pentru mine... declaratii de dragoste in cel mai mare magazin din Brasov... cadouri scumpe... planuri de viitor imposibile... bilete de avion... despartiri spectaculoase... plecari in noapte... razvratire impotriva prietenilor... renuntari...
Acum... imi place sa cred ca m-am maturizat, ca privesc viata cu alti ochi... dar tot as fi dispusa sa fac multe nebunii din dragoste... numai ca acum ma gandesc de mai multe ori inainte sa duc la bun sfarsit planul... ma gandesc si la consecinte, ma gandesc si la bune si la rele... o fi bine sa fac asta? o fi rau? ce parere o avea? ce se va intampla daca o fac? ce se va intampla daca nu o fac?
Dar oare nu era mai bine in tinerete cand nu ma interesau consecintele? Cand ma lasam dusa de val si traiam fiecare moment din viata la maxim?
ehehe, las k si in tinere te interesau consecintele, la momentul respectiv fiecare faza era diseacata in 14 si parea k fiind cel mai important lucru care se poate intampla ;) asa si acum.. insa cu cat trece mai mult timp si te uiti inapoi, cu atat lucrurile par mai neimportante. timpul rezolva totul, mai devreme sau mai tarziu.
RăspundețiȘtergereinsa din tot ce ai scris, eu as vrea sa mai fie din nou partea aia de pe la vreo 20 de ani, cu Brasov si etc. :D
@theiturbanfashionista - si mie imi este tare dor de perioada aceea, a fost una dintre cele mai frumoase din viata mea... e adevarat ca disecam si atunci firul in 14, dar tot faceam ce-mi propusesem :) as da putin timpul inapoi si cred ca as lua alte decizii in anumite momente, dar c'est la vie... ce a fost a fost...
RăspundețiȘtergere